În parc

Ca urmare a observaţiilor lui Andrei revin cu completări la articolul despre faună. M-am plimbat un pic pe străzi, m-am uitat atent şi am văzut ciori, dar nu privighetori. Am văzut şi doi porumbei.
Am fost în Großer Garten, care e un fel de pădure cam de dimensiunea Herăstrăului din Bucureşti, cu câteva alei largi şi o grămadă de poteci. În mijloc are un palat ridicat pe la 1600, într-o parte are o grădină zoologică, în alta un lac şi câteva terase presărate. La intrare te întâmpină o hartă şi nişte instrucţiuni cu ce n-ai voie să faci:
* să campezi
* să boschetăreşti peste noapte
* să pozezi în scopuri comerciale
* să distrugi lucruri
et cetra.
Dedesubtul acestei liste destul de standard se găseşte un întreg paragraf despre cum nu este interzis, dar în acelaşi timp "nu este necesar să hrăniţi păsările de apă". Se explică detaliat cum:
* există suficientă hrană naturală şi păsările nu mor de foame
* păsările se obişnuiesc cu mâncarea dată de oameni, care deşi este hrănitoare nu este variată
* păsările devin leneşe / îşi pierd instinctele naturale şi o să stea tot timpul cu ciocul întins după mâncarea oamenilor
* mai grav, mâncarea va atrage şi alte păsări care nu se găsesc în mod normal în mediul respectiv
* găinaţul acestora va produce înflorirea apelor, fenomen care va consuma oxigenul dizolvat în apă şi va afecta fauna din lac, producând în acelaşi timp o listă de substanţe chimice pe care nu mi le mai amintesc, printre care şi hidrogen sulfurat, "care miroase a ouă stricate".
* apoi nu vom mai avea ecosistem frumos pe lac :(
Vorbesc cât se poate de serios şi nu exagerez deloc. O să postez poza.
Pe unul din lacuri există raţe de 3 feluri şi lebede. Deşi în Großer Garten există coşuri de gunoi (nu ca pe stradă), în mod paradoxal şi în parc găseşti cam la fel de multe mucuri de ţigară, inclusiv în ţarcul lebedelor. Spre deosebire de lebedele din Cişmigiu ăstea nu se îneacă cu ele. (Sau ălea din Cişmigiu se înecaseră cu ciungă? Corect, aici nu prea e ciungă după cum am menţionat anterior.)
Pe celălalt lac am văzut doar raţe şi un debarcader cu terasă unde poţi să bei bere şi să închiriezi o barcă cu 5 euro pe oră. Nu scria dacă ai voie să conduci barca băut.
Ca să încheiem subiectul faună, în parc găseşti o variatate mult mai largă de animale decât în restul oraşului. Am mai văzut vreo 4 feluri de păsări de nu le ştiu pe nume, mulţi bondari şi câteva veveriţe.
Prin parc şerpuieşte o linie de tren dubioasă cu ecartament de vreo 50 cm. Linia este dotată cu indicatoare feroviare de toate felurile, semafoare şi marcaje la intersecţia cu aleile. Pe ea circulă un fel de Trenuleţul Copiilor tras de o mini-locomotivă serioasă, cu vagoane descoperite în care încap şi adulţi.
Pe aleile mari se poate circula cu maşina (nu ştiu daca are oricine voie să intre, dar n-am văzut nicio barieră / cameră / taxator) şi chiar cu camionul. Spre deosebire de România, nimeni nu se plânge şi nu comentează că se intră cu maşina în parc. Probabil pentru că aleile sunt foarte late şi e loc şi de maşini, şi de biciclete şi de oameni. Şi până la urmă cum poţi să înjuri camionul care alimentează terasa cu bere sau cu băuturi fine când sigla de pe el este atât de sofisticată şi cu un aer atât de istoric. Şi nu pute că are motor bun şi filtru ca lumea şi-s o grămadă de copaci nu numai în parc, ci în tot oraşul. Nimeni nu travesează parcul cu maşina pe post de scurtătură.
În Germania nu scrie obsesiv peste tot la ce tensiune se alimentează trenul sau tramvaiul. Sau prizele.