Despre sculat

Există o mie şi una de propuneri pentru rezolvarea problemei aglomeraţiei în trafic, aplicabile în Bucureşti, în Londra, în SUA şi în alte părţi. Una dintre ele ar fi decalarea orelor de lucru. Unii să înceapă la 7, alţii la 8, alţii la 9, alţii la 10. Unora le convine, altora nu; în unele cazuri se poate, în alte nu; nu în ultimul rând, e discutabil cât de mult ajută. În Bucureşti cel puţin dacă începi lucrul la 8 te confrunţi cu o aglomeraţie groaznică şi la suprafaţă şi în metrou. Dacă începi la 10 e semnificativ mai gol. În acelaşi timp unora le place / convine să se trezească dimineaţa la 6, altora nu. Mie îmi place să mă culc târziu şi să mă scol târziu, deşii unii spun că n-ar fi sănătos. Dincolo de ora de trezire în sine, care până la urmă se educă, îmi place să evit aglomeraţia din metrou şi toţi tusomagii infecţi. Fără să fac un studiu ştiinţific solid susţin că n-am răcit niciodată de la frig, am răcit de la hapciugarii din metrou. Ca dovadă empirică în Dresda e foarte frig (10-15 grade cu ploaie şi vânt), am haine de vară şi nu-s răcit. Da, ce-i cu atitudinea asta de superioritate? Eu nu tuşesc în metrou, şi dacă tuşesc pun dracu ceva la gură şi mă-ndrept spre un loc gol. Revenind la problematica orei de trezire, cunosc oameni care încep lucrul şi la 6, şi la 7, şi la 8, şi la 9, şi la 10 şi mai târziu. Eu încerc din răsputeri să mă plasez undeva după 9 şi de cele mai multe ori reuşesc. Problema cu Dresda însă e că străzile sunt late, semafoarele funcţionează, tramvaiele vin des şi nu în ultimul rând densitatea de populaţie este mică. Neexistând problema aglomeraţiei pică argumentul cu decalarea orelor şi aici toată lumea se scoală nemţeşte la 6:30-7, sau cel puţin aşa se presupune. Până la urmă aş fi de acord, dar cealaltă problemă e că şi colegii mei de birou vin târziu la muncă. Dacă ajung înainte de 9:30 risc să găsesc uşa încuiată şi probabil că o cheie şmecheră cum am povestit mai demult că au ăştia, cu ecran LCD, nu se copiază aşa uşor / ieftin. Şi ar mai fi o problemă, fiindcă n-am avut norocul de-a prinde un cămin cu buda pe hol la etaj ci cu buda în modul, am convenit cu colegii să folosească ei baia până la 8, că trebuie să ajungă la muncă devreme, şi eu de la 8 încolo că n-am program strict. Deci eu dacă mă scol la 7 practic pierd vremea o oră. Acum bineînţeles că aş putea lucra ceva, dar într-o oră nu prea ai randament, că imediat ce te apuci trebuie să termini, aşa că azi de exemplu scriu pe blog. Pe lângă asta ar mai fi o problemă destul de importantă pentru mine: ca să menţin constantă durata somnului ar însemna să mă culc la 10-11 în loc de 11-12, pierzând o oră din relaxarea de seară. Ceea ce în [cenzurat] mea contează aşa că tăceţi dracului din clopotele [cenzurat] şi lăsaţi-mă [cenzurat] să dorm când şi cât vreau! Fi-v-ar tradiţia porcului de râs cu spume!